Participarea politică are nevoie de partide politice și de reprezentare?

Concentrându-se asupra aspectelor legate de participarea democratică, Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) a organizat o masă rotundă la 26 aprilie 2017, cu tema „Participarea politică necesită partide politice și reprezentare?”.

Juriul a avut cinci experți pe această temă, cu profiluri diferite, fiind astfel compus din reprezentanți ai International IDEA și ai mediului academic, un membru al Parlamentului Suediei reprezentând Partidul Moderat, un membru al Partidului Social Democraților Suedezi, precum și copreședintele Forumului Global privind Democrația Directă (reprezentând, de asemenea, Institutul pentru Inițiativă și Referendum Europa).

În cadrul acestei mese rotunde au fost abordate mai multe subiecte: ascensiunea populismului în Europa și în Statele Unite, instrumentele participative disponibile pentru democrație în raport cu provocările contextuale actuale, precum și rolul partidelor politice în democrație.

Experiența suedeză a fost, de asemenea, împărtășită, unde este văzută în straturile mai tinere ale societății crescând gradul de conștientizare politică, precum și organizarea și mobilizarea tinerilor, dar nu și participarea politică. În acest scenariu specific, a fost subliniată necesitatea ca autoritățile locale să colaboreze cu organizațiile de tineret, pentru ca interesele tinerilor să fie mai bine îndeplinite în agenda locală. În ceea ce privește tema specifică a consolidării și a creșterii accesibilității mecanismelor directe de participare cetățenească, legată de interesul tot mai mare al tinerilor față de aceste aspecte, Bruno Kaufman (copreședinte al Forumului mondial privind democrația directă) menționează că mijloacele digitale de participare oferă oportunități pentru mai multă democrație.

După ce grupul s-a dovedit a fi de acord că orice instrument pentru democrația participativă ar trebui să fie infrastructuri pentru educația civică și, prin urmare, nu a fost niciodată instrumentalizat de agendele politice, s-au ajuns la alte concluzii principale. Există două motive pentru promovarea populismului: una juridică și instituțională (de exemplu, reformele constituționale întreprinse în Ungaria și Turcia) și instabilitatea socială și economică.  Motivul din spatele acestui fapt este că valorile democratice de bază devin lipsite de sens practic pentru oamenii reali. Profesorul Pippa Norris (lector în politică comparativă la Universitatea Harvard) subliniază că populismul slăbește „sistemele de control și echilibru” în favoarea unei abordări de tip „lider puternic”.

Pe de altă parte, consecințele crizei economice din 2008 indică utilizarea din ce în ce mai frecventă a mecanismelor participative (referendumuri și inițiative cetățenești), precum și o mai mare reprezentare a diferitelor interese în cadrul alegerilor naționale și locale. Astfel, importanța evitării puterii politice de a-și asuma aceste instrumente este foarte importantă, iar rezultatele referendumului din Turcia și represiunea politică care îl contextualizează sunt o dovadă a acestui lucru.  Într-adevăr, mecanismele participative ar trebui să implice o abordare multilaterală, fiind un instrument de participare și implicare civică.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește rolul partidelor politice, s-a recunoscut că acestea ar trebui să aibă acțiuni mai puternice pentru a deveni o platformă de dialog cu cetățenii și de incluziune socială (de exemplu, pentru a ajunge la cetățeni fără interes sau informații în politică), precum și un spațiu pentru mobilizarea cetățenilor și dezvoltarea conducerii. De asemenea, s-a recunoscut în general că partidele politice ar trebui să învețe din greșelile lor și să se concentreze mai mult pe implicarea și facilitarea cetățenilor, promovând în același timp valorile responsabilității, stabilității și previzibilității în agendele lor politice.

În acest fel, partidele politice ar putea contribui la promovarea unui mediu de cetățeni informați, cu alte cuvinte, persoane conștiente de faptul că partidele populiste mobilizează oamenii nu pentru a le permite să participe, ci doar pentru a permite unui lider să acționeze și să decidă în numele lor (astfel cum se arată în motto-ul ultimei campanii a lui Le Pen, „În numele poporului”), și nu întotdeauna în interesul lor superior.

Dacă sunteți interesat să aveți acces la întregul conținut al acestei discuții, același lucru poate fi accesat aici.